În zilele de 29 şi 30 octombrie a.c. a avut loc cea de-a doua Conferinţă anuală a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România – filiala municipiului Bucureşti, cu tema „Profesia de asistent medical şi moaşă la început de secol XXI“. Au participat peste 300 de asistenţi medicali, care au împărtăşit experienţa profesională şi şi-au exprimat opiniile referitoare la profesie şi la dificultăţile întâmpinate în munca de zi cu zi. (...)

    Palatul Cercului Militar Naţional Bucureşti va fi, între 17 şi 19 noiembrie a.c., gazda celui de-al 3-lea Congres Naţional de Medicină Nucleară cu participare internaţională, organizat de Societatea Română de Medicină Nucleară (SRMN), UMF „Carol Davila“ şi Clinica de Radiologie, imagistică medicală şi medicină nucleară – Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Bucureşti. Dl prof. dr. Ioan Codorean, preşedintele SRMN şi al Comitetului de organizare, a oferit câteva informaţii în exclusivitate cititorilor săptămânalului „Viaţa medicală“, partener media al reuniunii. (...)

 

   Biochimia clinică este o disciplină medicală importantă, plasată central în specialitatea Medicină de laborator, cu o pondere majoră în confirmarea diagnosticelor clinice şi raţionamentele diagnosticului diferenţial.

   În ultimii patru ani care au trecut de la prima ediţie a cărţii de faţă, am fost martorii unei adevărate explozii informaţionale în ştiinţele biomedicale: descoperirea unor tehnologii tot mai puternice a pus bazele unor noi domenii cum ar fi proteomica, metabolomica, bioinformatica medicală, care permit un diagnostic de mare precizie şi fineţe. (...)

   La 22 octombrie a.c., s-a desfăşurat, în Capitală, întâlnirea profesioniştilor implicaţi în tratamentul diabetului zaharat, intitulată „Cheia în profilaxia şi terapia patogenetică a complicaţiilor micro- şi macrovasculare din DZ“. Organizată de Wörwag Pharma şi moderată de dl prof. dr. Nicolae Hâncu, reuniunea s-a dorit un eveniment interactiv, care să ofere specialiştilor din domeniu informaţii pertinente şi de actualitate. (...)

    Pe site-ul www.paliatia.eu puteţi găsi cel mai recent număr al revistei online PALIAŢIA, nr. 4/2010. Iată câteva din cele mai interesante articole: • Comunicarea „veştilor proaste“ în Oncologie. Reacţii emoţionale şi tulburări psihopatologice la pacienţii cu afecţiuni oncologice după comunicarea diagnosticului de cancer (psih. Ioana Omer). Cercetările au relevat că reacţiile emoţionale apărute sunt puternice şi variază de la negare, furie, mânie, negociere, disforie, până la acceptare şi adaptare. Cele mai frecvente tulburări psihopatologice sunt anxietatea şi depresia. Acestea pot fi ameliorate prin tratament şi prin crearea unei relaţii autentice de încredere şi afecţiune cu echipa terapeutică, ce ajută pacientul să discute despre anxietate şi insecuritate şi să accepte mai bine diagnosticul.

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 12 octombrie – Artrita
Eforturi conjugate

    Din variatul cuprins al revistei DIABETES CARE – ediţia în limba română, nr. 3/2010, semnalăm două articole originale: Eşecul secundar al monoterapiei cu metformin în practica clinică (Jonathan B. Brown şi colab., SUA). Studiul a cuprins 1.799 de pacienţi cu DZ tip 2, care în doi ani şi-au redus hemoglobina A1C la <7% după iniţierea monoterapiei cu metformin ca primul medicament antihiperglicemic. Au fost evaluate toate valorile A1C înregistrate în 2–5 ani de urmărire şi a fost definit eşecul secundar ca o valoare A1C ulterioară ≥7,5% sau adăugarea ori înlocuirea cu un alt agent antihiperglicemic. Concluzia: deşi eşecul monoterapiei cu metformin poate apărea mai repede în practică decât în studiile clinice, iniţierea acesteia precoce după diagnosticarea DZ la o valoare a A1C redusă ar putea menţine funcţia β-celulară, prelungi eficacitatea metformin, reduce impactul hiperglicemiei pe termen lung şi preveni complicaţiile diabetice.

 

   Diagnosticul genetic preimplantator (DGP) a împlinit 20 de ani, ne aminteşte nr. 967 al săptămânalului LE GENERALISTE. În mai 1990, „Nature“ publica rezultatele primelor tentative de diagnotic genetic al embrionilor de 3 zile, concepuţi in vitro, opera echipei londoneze conduse de biologul Alan Handyside, de la Spitalul Hammersmith. DGP a autorizat un diagnostic de normalitate genetică înainte de debutul unei eventuale sarcini. Se cunosc două abordări diferite. (...)

   Conform OMS, sunt mai mult de 5 milioane de tineri infectaţi cu HIV în întreaga lume şi 45% din noile cazuri de infecţie survin la cei cu vârste între 15 şi 24 de ani. În fiecare an, apar cel puţin 111 milioane de noi cazuri de infecţii cu transmitere sexuală la tineri având 10–24 de ani şi 4,4 milioane de fete cu vârste între 15 şi 19 ani avortează. 10% din naşterile de pe glob sunt la adolescente, care au rate de mortalitate maternă mai mari. (...)

    Vineri, 9 iulie a.c., la Sala Senat a Facultăţii de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, în prezenţa majorităţii autorilor şi a colectivului editorial, a avut loc lansarea volumului 1 al Tratatului de Neurochirurgie, sub coordonarea prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea. Domnia sa a subliniat necesitatea apariţiei acestei cărţi, ţinând cont că în ultimele trei decenii s-a produs o revoluţie totală în domeniul diagnosticării leziunilor intracraniene şi intrarahidiene. Autorii – 35 la număr –, în cea mai mare parte cadre universitare, au participat activ la definitivarea lucrării, îmbinând experienţa cu datele de ultimă oră din literatura internaţională de specialitate. (...)

    În Editorialul din nr. 1/2010 al REVISTEI ROMĂNE DE MEDICINĂ DENTARĂ (editată de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Stomatologice), semnat de redactorul-şef al acesteia, prof. dr. Teodor Trăistaru, sunt amintite cele trei noi programe de specializare de Medicină dentară din ţara noastră: parodontologia, protetica dentară şi endodonţia. Ele sunt „materializarea eforturilor importante pe care Colegiul Medicilor Dentişti din România le-a făcut în ultimii ani pentru susţinerea necesităţii înfiinţării acestor programe de specializare“. (...)

   Iată o întrebare la care îşi propune să răspundă, în nr. 963/2010, revista belgiană LE GENERALISTE. În 2001, a fost raportat primul studiu ce arăta că celulele stem injectate în inima şoarecilor după infarct s-au putut diferenţia în cardiomiocite. Această primă etapă a suscitat speranţe mari, iar studiile întreprinse la om au avut rezultate mai degrabă modeste. Situaţia i-a incitat pe cercetători să-şi redefinească strategia, utilizând alte celule suşă decât cele hematopoietice, de exemplu celule mezenchimatoase ale măduvei osoase diferenţiate in vitro în cardiomioblaşti sau provenind din ţesutul adipos sau muscular, sau celule embrionare. Alte strategii se bazează pe utilizarea substanţelor (chemokine, citokine, factori de creştere) în scopul ameliorării activităţii funcţionale sau a succesului grefei celulelor administrate. (...)